Institutul Tutunului din Băneasa

Construit în 1927, institutul este inaugurat în 1930, fiind dotat la momentul respectiv cu cea mai modernă tehnologie din domeniul studiului cultivării și procesării tutunului, fiind înconjurat de 10ha pe care erau cultivare peste 250 de soiuri pentru experimente.

În stânga și în dreapta lui, așezate și orientate simetric, mai sunt 2 case în stil neoromânesc, în care se găseau diferite laboratoare de studiu. Într-una dintre camere se găsește o cantiate impresionantă de conserve de mazăre și fasole de diferite mărci, probabil așteptând să fie testate.

Înțeleg că undeva la et 2 ar fi existat o seră unde se făceau experimente. „Pe lângă câmpul din Băneasa, pentru experienţele în natură, CAM a înzestrat Institutul cu alte cinci câmpuri în diferite părţi ale ţării: unul la Sulina, lângă Măcin, în Dobrogea; altul la Balta Doamnei, în jud. Ilfov; al treilea la Tămăşeşti, în jud. Vlaşca şi ultimele două în judeţele Arad şi Satu Mare.” (Universul din 4 iulie 1932).

Cândva în decursul istoriei lui de aproape 100 de ani, a devenit Institutul de Chimie Alimentară, apoi a fost cumpărat, nu se știe în ce condiții, de GRIVCO (există literele de 3m înălțime ce formează numele companiei, rezemate de clădire, în degradare lentă).

Abandonat, se pare, prin 2013, a fost scos la licitație de către ANAF și cumpărat tot de o firmă din grup.

Deocamdată nu se întâmplă nimic cu el, doar se descompune încet și a început să plouă înăuntru. Sunt acolo sute, dacă nu mii de cărți de chimie, multe dintre ele dinainte de 1900, care ar merita să fie salvate și duse într-o bibliotecă ori muzeu.