Abația cisterciană de la Cârța (SB)

La Cârța, în județul Sibiu, se găsesc ruinele unei mănăstiri fondate, se pare, în jur de 1203. Cistercienii sunt un ordin călugăresc fondat în 1098 la Citeaux, în Burgundia, extins rapid în secolul ce a urmat. Mănăstirea din Cârța era cea mai estică așezare, motiv pentru care avea derogare de la termenul anual de trimitere a raportului de activitate la doi ani.

Datarea fondării mănăstirii s-a făcut prin corelarea informațiilor din trei surse:

– Un document emis de cancelaria maghiară ce confirma donația regelui Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) pentru aceasă mănăstire,

– Primirea donației a fost confirmată de voievodul Transilvaniei, un anume Benedict, ce a domnit între 1202-1206 si 1208-1209;

– Un document emis chiar de ordinul cistercian, ce confirma, în 1206, existența unui abate la Cârța

Primele clădiri fuseseră ridicate din lemn, existând indicii că între 1210 și 1215 ar fi existat o capelă din piatră. Abia spre 1230 au început ridicarea zidurilor și bisericii din piatră, lucrările fiind încetate din cauza invaziei mongole din 1241 și repornite în 1261. La acea dată este confirmată existența unui atelier al unor meșteri zidari și sculptori în localitate.

La terminare, mănăstirea era reprezentată de o biserică gotică uriașă, două corpuri de clădiri administrative și o curte înconjurată de un zid de piatră. Turnul-clopotniță, util și pentru apărare, a fost construit în 1495.

În 1475, Matei Corvin a desființat mănăstirea și a transferat toate bunurile ei Bisericii Catolice din Sibiu, ulterior devenită evanghelică. Abația a fost abandonată în sec 17, fiind preluată în sec 18 de comunitatea luterană din zonă, care o folosește și astăzi.

În perioada cât a fost abandonată, acoperișul navei s-a prăbușit iar rozeta de pe fațadă, o fereastră cu vitralii probabil, s-a spart. Astăzi, comunitatea locală ține slujbele în altar, care e suficient de încăpător și pe care l-au dotat cu orgă. Terenul pe care se afla corpul bisericii adăpostește morminte ale soldaților plecați din satele din zonă și căzuți în Primul Război și câteva relicve din piatră. În mai 2018 încă se mai putea urca în turn dar înțeleg că acum nu mai e voie.